Despre Casa Națională de Asigurări de Sănătate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este instituție publică, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, al cărei principal obiect de activitate îl reprezintă asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România. CNAS are misiunea de a realiza un sistem de asigurări sociale de sănătate modern și eficient, pus permanent în slujba interesului public și a asiguratului, care are rolul de a îmbunătăți starea de sănătate a populației.

CNAS funcționează pe baza Statutului propriu și are următoarele obligații:

  • să asigure logistica funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate;
  • să urmărească colectarea și folosirea cu eficiență a fondului;
  • să folosească mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea şi susținerea intereselor asiguraților pe care îi reprezintă;
  • să acopere nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor, în limita fondurilor disponibile.

Printre cele mai importante atribuții ale CNAS pot fi menționate:

  1. gestionează Fondul, in condițiile legii, prin președintele CNAS, împreună cu casele de asigurări, inclusiv Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale si Autorității Judecătorești si Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor si Turismului, pana la reorganizarea acestora;
  2. propune, cu avizul Ministerului Sănătății Publice, proiecte de acte normative pentru asigurarea funcționarii sistemului de asigurări sociale de sănătate si acorda aviz conform proiectelor de acte normative care au incidenta asupra Fondului;
  3. elaborează, implementează si gestionează procedurile si formularele unitare, avizate de Ministerul Sănătății Publice, pentru administrarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;
  4. elaborează și actualizează Registrul unic de evidenta a asiguraților;
  5. elaborează si publica raportul anual, precum si execuția bugetara pe capitole si subcapitole si planul de activitate pentru anul următor;
  6. asigură organizarea sistemului informatic si informațional unic integrat pentru înregistrarea asiguraților si pentru gestionarea si administrarea Fondului. Indicatorii folosiți în raportarea datelor in sistemul de asigurări sociale de sănătate sunt unitari si se stabilesc de Ministerul Sănătății Publice, la propunerea CNAS, Colegiului Medicilor din Romania si Colegiului Medicilor Dentiști din Romania;
  7. răspunde pentru activitățile proprii sistemului de asigurări sociale de sănătate în fața Guvernului si fata de asigurați;
  8. elaborează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate care se afla in administrarea CNAS, potrivit competentelor stabilite de lege, precum si cu privire la utilizarea si administrarea acestuia in condițiile legii;
  9. participă la stabilirea obiectivelor programelor de sănătate publica, în colaborare cu Ministerul Sănătății Publice, Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Farmaciștilor din Romania, reprezentanți ai asiguraților, spitalelor si clinicilor universitare, ai unităților de cercetare, ai organizațiilor neguvernamentale, ai sindicatelor si patronatelor, ai ministerelor și instituțiilor centrale cu rețea sanitara proprie;
  10. elaborează și stabilește, împreună cu Ministerul Sănătății Publice, prin comisiile organizate la nivel național, metodologia si nivelul de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale si medicamente;
  11. elaborează proiectul contractului-cadru, care se prezinta de către Ministerul Sănătății Publice spre aprobare Guvernului;
  12. elaborează proiectul normelor metodologice de aplicare a contractului-cadru, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Farmaciștilor din Romania, Colegiului Medicilor Dentiști din Romania, Ordinului Asistenților Medicali si Moașelor din Romania, Ordinului Biochimiștilor, Biologilor si Chimiștilor din Romania, precum si a organizațiilor patronale si sindicale reprezentative din domeniul medical, pana la data de 15 decembrie a anului in curs pentru anul următor, care se aproba prin ordin al ministrului sănătății publice si al președintelui CNAS;
  13. elaborează împreună cu Ministerul Sănătății Publice criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate asiguraților referitoare la diagnostic si tratamentul medico-chirurgical si stomatologic;
  14. elaborează condițiile privind acordarea asistenței medicale din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania si a Colegiului Medicilor Dentiști din Romania;
  15. participă anual și ori de cate ori este nevoie la elaborarea listei de medicamente eliberate cu sau fără contribuție personala, pe baza prescripțiilor medicale, pentru persoanele asigurate;
  16. administrează și întreține bunurile imobile si baza materiala din patrimoniu, in condițiile legii;
  17. analizează proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurări propuse de acestea;
  18. elaborează caracteristicile tehnice ale cardului european de asigurări sociale de sănătate, precum si modalitățile de elaborare si implementare a acestuia;
  19. îndeplinește funcția de organism de legătura, care asigura comunicarea cu organismele similare din statele care au încheiat cu Romania documente internaționale cu prevederi in domeniul sănătății;
  20. elaborează strategiile necesare si acționează pentru îndeplinirea condițiilor de aderare impuse de Uniunea Europeana ca parte integranta a politicii guvernamentale in domeniul asigurărilor sociale de sănătate;
  21. realizează prognoze, strategii, studii si analize privind dezvoltarea, funcționarea, eficacitatea si performantele sistemului de asigurări sociale de sănătate din Romania, in vederea perfecționării acestuia;
  22. îndruma metodologic si controleaza modul de aplicare a dispozitiilor legale de catre casele de asigurari;
  23. negociază si contracteaza cu institutii abilitate de lege colectarea si prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguratilor, in vederea contractarii si decontarii acestora de catre casele de asigurari;
  24. acorda gratuit informatii, consultanta si asistenta in domeniul asigurarilor sociale de sanatate persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii medicale;
  25. participa la licitatii nationale organizate de Ministerul Sanatatii Publice pentru achizitia de medicamente si materiale specifice pentru realizarea programelor de sanatate;
  26. încheie si deruleaza contracte de achizitii publice pentru medicamente si materiale sanitare pentru derularea programelor de sanatate, precum si contracte de furnizare de servicii medicale de dializa;
  27. monitorizeaza si controleaza modalitatea de eliberare a medicamentelor compensate si gratuite;
  28. organizeaza, impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Justitiei, comisia centrala de arbitraj, care este condusa de un consiliu de conducere format din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice, CNAS, Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Farmacistilor din Romania si Colegiului Medicilor Dentisti din Romania;
  29. aproba bugetele de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurari, in conditiile legii;
  30. asigura evidenta statistica necesara in activitatea specifica sistemului de asigurari sociale de sanatate si colaboreaza cu institutii care au atributii in domeniul statisticii;
  31. efectueaza, direct sau prin intermediari specializati, sondaje in vederea evaluarii gradului de satisfactie a asiguratilor si de evaluare a interesului manifestat de acestia fata de calitatea serviciilor medicale si asigura controlul masurilor stabilite in gestionarea fondurilor pentru realizarea functionarii sistemului de asigurari sociale de sanatate intr-un mod coerent si unitar;
  32. initiaza, negociaza si incheie cu institutii similare documente de cooperare internationala in domeniul sau de activitate si deruleaza programe finantate de organisme internationale avand ca specific asigurarile de sanatate;
  33. coopereaza cu partenerii sociali (patronate, sindicate, societate civila) si cu celelalte institutii cu atributii in asigurarea si promovarea sanatatii;
  34. asigura informarea cel putin o data pe an a fiecarui asigurat, prin casele de asigurari, asupra serviciilor de care beneficiaza, nivelului de contributie si modului de plata, dar si asupra drepturilor si obligatiilor sale, precum si asupra mijloacelor de pastrare a sanatatii, de reducere si de evitare a cauzelor de imbolnavire si asupra pericolelor la care se expun in cazul consumului de droguri, alcool si tutun;
  35. monitorizeaza si controleaza modul de incheiere si executare a contractelor incheiate intre casele de asigurari si furnizorii de servicii medicale, de medicamente si de dispozitive medicale;
  36. monitorizeaza functionarea organelor de conducere ale caselor de asigurari si stabileste atributiile acestora, in conditiile legii;
  37. asigura logistica functionarii unitare si coordonate a sistemului de asigurari sociale de sanatate;
  38. foloseste mijloacele adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea si sustinerea intereselor asiguratilor;
  39. organizeaza si efectueaza impreuna cu casele de asigurari controlul serviciilor medicale care se acorda asiguratilor pe baza contractelor de furnizare de servicii incheiate, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii;
  40. asigura aplicarea unitara a modalitatilor de acordare a asistentei medicale cetatenilor statelor cu care Romania a incheiat acorduri;
  41. asigura logistica si baza materiala necesare activitatii de pregatire si formare profesionala a personalului, din cheltuielile de administrare a Fondului;
  42. prezinta un raport anual Guvernului privind starea sistemului de asigurari sociale de sanatate;
  43. prezinta rapoarte Parlamentului, la solicitarea acestuia;
  44. implementeaza programele nationale de sanatate cu scop curativ finantate din bugetul Fondului, conform strategiei aprobate de Ministerul Sanatatii Publice;
  45. raspunde de asigurarea, urmarirea si controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor si subprogramelor de sanatate cu scop curativ, precum si de monitorizarea, controlul si analiza indicatorilor fizici si de eficienta, prin intermediul caselor de asigurari de sanatate;
  46. transmite Agentiei Nationale pentru Programe de Sanatate, trimestrial, anual si ori de cate ori este nevoie, analiza modului in care au fost derulate programele nationale de sanatate cu scop curativ finantate din bugetul Fondului;
  47. poate elabora, pentru furnizorii aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate, protocoale de practica, ca baza de decontare pentru servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Farmacistilor din Romania, Colegiului Medicilor Dentisti din Romania si Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania;
  48. alte atributii prevazute de acte normative in domeniul sanatatii.

Acte normative care reglementează organizarea și funcționarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Scurt istoric

Până la apariția Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul de ocrotire a sănătății a fost coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătății prin cele 41 de direcții sanitare județene și direcția sanitară a municipiului București, constituit dintr-o rețea de spitale, policlinici, dispensare și alte unități sanitare. În plus, existau și un număr de spitale, institute și centre naționale de înaltă specializare direct subordonate Ministerului Sănătății, precum și rețele medicale paralele, în subordinea Ministerului Transporturilor, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Serviciului Român de Informații, care furnizau servicii medicale și răspundeau de ocrotirea sănătății pentru o anumită categorie de populație.

În perioada 1990-1998, s-a utilizat un sistem dualist de tipul finanțare de la bugetul de stat/finanțare complementară – fond special de sănătate (O.G. nr. 22/1992), precum și finanțare externă – împrumuturi de la Banca Mondială (Legea nr. 79/1991), fonduri Phare și donații.

Începutul reformei sanitare a presupus reorganizarea serviciilor de sănătate și a sistemului de finanțare a serviciilor de sănătate. Principiile de organizare ale sistemului sanitar s-au îmbunătățit simțitor prin acces gratuit la serviciile medicale, asistența medicală cu plată, acoperire națională, transferul responsabilităților – Direcțiile Sanitare Județene, Colegiul Medicilor din România, alegerea liberă a medicului, apariția noțiunii de «medic de familie» și apariția sectorului privat.

În iulie 1997, a fost adoptată de Parlamentul României și promulgată de Președintele țării Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate – Legea nr. 145/1997. Aceasta a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarității și funcționând în cadrul unui sistem descentralizat. Ea a intrat în vigoare, cu toate prevederile, începând cu 1 ianuarie 1999, dar a existat o perioadă de tranziție în anul 1998 în care Direcțiile Sanitare Județene și Ministerul Sănătății au administrat fondurile de asigurare. În consecință, de la 1 ianuarie 1999, conform legii au funcționat și casele de asigurări ca instituții publice autonome, conduse de reprezentanții asiguraților și patronatului prin consiliile de administrație, deci și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Implementarea sistemului de asigurări de sănătate și organizarea CNAS și a instituțiilor sale teritoriale.

Legea 145/2002 a asigurărilor sociale de sănătate, primul act normativ care a introdus principiile asigurărilor sociale de sănătate, a venit cu caracteristici noi și democrate (cuprindere obligatorie a populației într-un sistem unitar de protecție socială, alegerea liberă a medicului, unității sanitare și a casei de asigurări de sănătate, acordare pachet definit de servicii medicale – reglementate prin Contractul–cadru, finanțare prin contribuții și subvenții de stat, echilibru financiar, funcționare descentralizată, solidaritate și subsidiaritate în colectarea și utilizarea fondurilor, echitate, accesibilitate în acordarea serviciilor medicale).

În perioada 1997 – 2001, Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 a fost modificată succesiv prin O.U.G. nr. 30/1998, OUG nr. 72/1998, O.U.G. nr. 180/2000.

Începând cu data de 20 noiembrie 2002 (data apariției în Monitorul Oficial), Legea asigurărilor sociale de sănătate nr.145/1997 a fost abrogată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 – privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate (art. 108).

În luna noiembrie 2005 s-a publicat Ordonanța de urgență Nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, astfel că CNAS a preluat, de la 01.01.2006, o atribuție care ani de zile a aparținut Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale. Apariția Ordinului Nr. 60/32/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate este pasul logic care a urmat.

În anul 2006, intrarea în vigoare a Legii nr. 95, a însemnat un cadru unitar de reglementare a întregului sector de sănătate din România. Acest act normativ, cu modificările şi completările ulterioare, a rămas până astăzi baza legislativă atât a sistemului de asigurări sociale de sănătate cât şi a întregului sistem sanitar.

Evoluția sistemului de asigurări sociale de sănătate după intrarea României în UE

Intrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a adus noi responsabilități caselor de asigurări de sănătate, legate de emiterea cardului european de asigurat CEAS, a certificatului de înlocuire a cardului şi a formularelor europene E*** (redenumite recent S), precum şi de gestionarea decontărilor tratamentelor în străinătate a asiguraţilor, respectiv a tratamentelor acordate în ţara noastră a asiguraţilor din alte state europene.

În luna noiembrie 2008 a intrat în faza de operare proiectul Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate (SIUI). Proiectul în valoare de aproape 120 milioane euro a fost lansat în anul 1999, dar din cauza unor contestaţii şi a unor dificultăţi financiare construirea propriu-zisă a început în anul 2002. Totodată, şi operaţionalizarea SIUI a fost decalată, atât din cauza întârzierii cu care a început construirea sistemului, cât şi a modificărilor proiectului iniţial care au devenit necesare pe parcurs, odată cu modificările succesive ale legislaţiei şi cu apariţia de noi atribuţii ale CNAS.

În pofida scepticismului cu care a fost privit la început de o parte a furnizorilor de servicii medicale şi a opiniei publice, SIUI a permis treptat eficientizarea gestionării sistemului de asigurări sociale de sănătate, acest proiect fiind completat cu cel al reţetei medicale electronice SIPE, devenit operaţional la 1 iulie 2012, precum şi cu cel al dosarului electronic al pacientului DES, devenit operaţional în luna aprilie 2014. Seria proiectelor de informatizare a sistemului de sănătate din România va continua cu introducerea cardului naţional de sanatate, care se află  în plină desfăşurare.

Persoanele care au exercitat funcția de Președinte CNAS începând din anul 1999

Nr. crt. Numele și prenumele Funcția Perioada
1. Dumitrache Constantin Președinte CNAS 08.01.1999 – 08.02.1999
2. Crețu Cristel Exercitare atribuții Președinte CNAS 08.02.1999 – 10.03.1999
3. Gherghinescu Andrei Președinte CNAS 10.03.1999 – 29.07.1999
4. Ciocâlteu Alexandru Președinte CNAS 02.08.1999 – 08.09.2000
5. Păunescu Virgil Președinte CNAS 08.09.2000 – 02.10.2000
6. Bubenek-Turconi Șerban Ion Președinte CNAS 02.10.2000 – 15.01.2001
7. Țurlea Eugeniu Președinte CNAS 15,01.2001 – 24.10.2003
8. Celea Cristian Președinte CNAS 24.10.2003 – 11.02.2005
9. Vlădescu Cristian Președinte CNAS 14.03.2005 – 20.02.2007
10. Ciurchea Vasile Președinte CNAS 20.02.2007 – 14.01.2009
11. Popescu Irinel Președinte CNAS 14.01.2009 – 10.12.2009
12. Duță Nicolae Lucian Președinte CNAS 10.12.2009 – 08.05.2012
13. Ionescu Dorin Exercitare atribuții Președinte CNAS 08.05.2012 – 25.05.2012
14. Bădescu Doru Președinte CNAS 25.05.2012 – 14.06.2013
15. Bușoi Silviu Cristian Președinte CNAS 17.06.2013 – 27.02.2014
16. Țibichi Radu Gheorghe Exercitare atribuții Președinte CNAS 03.03.2014 – 30.06.2014
17. Ciurchea Vasile Președinte CNAS 30.06.2014 – 22.04.2016
18. Țibichi Radu Gheorghe Exercitare atribuții Președinte CNAS 22.04.2016 – 20.03.2017
19. Burcea Marian Președinte CNAS 21.03.2017 – 01.09.2017
20. Vulcănescu Răzvan Teohari Exercitare atribuții Președinte CNAS 01.09.2017 – 22.11.2017
21. Mihai Laurenţiu Teodor Președinte CNAS 23.11.2017 – 31.01.2018
22. Vulcănescu Răzvan Teohari Exercitare atribuții Președinte CNAS 01.02.2018 – 24.01.2019
23. Cotel Adriana Președinte CNAS 25.01.2019 – 03.06.2019
24. Vulcănescu Răzvan Teohari Exercitare atribuții Președinte CNAS 03.06.2019 -22.07.2019
25. Ciurchea Vasile Președinte CNAS 23.07.2019-18.11.2019
26. Adela Cojan Președinte CNAS 18.11.2019 – 21.01.2021
27. Adrian Gheorghe Președinte CNAS 21.01.2021 – prezent